.....IUBIREA

" Iubește! Simte! Iartă! Iubirea---cea mai frumoasă artă! Tot aud cuvintele acestea în" capul meu" de câteva zile. ..Îmi spunea  o prietena ieri pe fb ca iubirea de sine este cea mai grea de infaptuit .. .așa este...pana nu înveți sa te iubești pe tine Nu știi a  iubii pe nimeni. .Este ușor sa spui din gura Te iubesc!  Dar și simți iubirea? ?? M-am întrebat de multe ori de ce mi se spune de către apropiați  ca am" sufletul de gheata" ? ? Nu am înțeles mulți ani acest lucru , dar în ultima vreme  am realizat ca chiar  nu simteam iubirea fata de mine si fata de cei din jurul meu..stiam ca ii iubesc și mă iubesc- si atat!! Acceptam acest sentiment.. .nimic mai mult --   In ultima vreme ,  dupa ce am descarcat acest sentiment de la Sursa  Creatoare și l-am incorporat in  toate moleculele corpului meu pot spune cu certitudine ca IUBESC :)..da chiar simt sentimentul de iubire pentru mine și pentru cei din jurul meu. 

Pentru toate fapturile Pământului , inclusiv  pentru Terra ca și planeta și pentru tot Universul  ...simt bucuria si puritatea cu care iubeste un copil tot cel îl înconjoară. .iubirea infinita și necondiționată a Creatorului! Da sunt în Iubire, cu Iubire și pentru Iubire!! Este un sentiment extraordinar care mă face fericita și împlinită!  Mulțumesc Creatorului ca mi-a arătat cum se simte iubirea și cum pot sa o dau mai departe prin toți porii corpului fizic,  prin chakra sufletului meu și prin toată fiinta lăsați iubirea sa curgă prin voi .FIȚI una cu IUBIREA DIVINA!!!

by KrysTyna

Empatia

 “Pe masura ce vei inainta pe calea catre succes, vei dobandi o sensibilitate tot mai mare si o raspundere sporita fata de lipsurile si neajunsurile semenilor tai. Prin aceasta simtire empatica a nevoilor altora, tu intri in rezonanta cu insusi Creatorul si-ti rafinezi foarte mult vibratia propriei fiinte.” Herbert Harris

                 

O persoana are nevoie de a avea un anumit grad de empatie inainte de a putea sa fie capabil sa simta compasiune.

Multi autori pun in legatura empatia cu capacitatea de a te putea identifica cu alti oameni (capacitatea de identificare), de a te putea detasa de aceasta identificare (capacitatea de distantare) si de a putea oscila intre ambele functii partiale.

Din punctul de vedere al psihologiei, empatia reprezinta o identificare, prin traire, cu alte persoane, cum ar fi eroii cartilor, printr-o interpretare a eului altora dupa propriul eu, in timp ce din punct de vedere filozofic, empatia este o forma de cunoastere a altuia, in special a eului social sau a ceva, apropiata de intuitie, deci, tot o interpretare a eului altora dupa propriul nostru eu.

Empatia reprezinta capacitatea de a te detasa de celalalt, de a nu ne identifica pentru a evita amestecul emotiei noastre cu a celuilalt sau a problemei noastre cu problema celuilalt si pentru a fi astfel si mai capabili de a-l ghici, de a-l intelege si de a-l ajuta pe celalalt.

Empatia are multe definitii care cuprind o gama larga de stari emotionale, de la a tine la anumite persoane si avand dorinta de a ii ajuta, pana la a experimenta emotii care se potrivesc cu emotiile altei persoane, a stii ce gandeste sau simte cealalta persoana, pentru a estompa linia dintre sine si ceilalti.

Capacitatea de a se imagina ca alta persoana este un proces imaginativ sofisticat. Cu toate acestea, capacitatea de baza de a recunoaste emotii este probabil innascuta si poate fii obtinuta in mod inconstient.

Conceptul de empatie a evoluat in timp:

·Precursorul conceptului de empatie a fost lansat de filozoful german Robert Vischer (1847-1933), care a denumit fenomenul in limba germana Einfühlung, echivalent cu a spune simpatie estetica, termen preluat in ehgleza ca empathy.

                Filozoful german Theodor Lipps (1851 - 1914) a initiat primele studii privind empatia, care era privita ca o forma de cunoastere rezultata din relatiile interpersonale, constand in imitatia interiorizata a starilor si comportamentelor unei alte persoane mergand pina la identificare cu acea persoana.

                 Lipps a definit patru feluri empatie: 

1.empatia generala sau aperceptiva;

2.empatia naturala sau empirica, prin care li se atribuie obiectelor forta si miscare, adica o atiudine proprie, de tip uman;

3.empatia dispozitiei, care consta din reactii senzoriale de tipul definirii culorilor ca fiind calde sau reci, vesele sau triste;

4.empatia de transpunere, definita ca o multiplicare a eu-lui, o transpunere in starea probabila a celuilalt.

Ceea ce intereseaza in relatiile interpersonale este mai ales empatia de transpunere. Aceasta se dezvolta inca din primele luni de viata, mai intai pe baza contagiunii afective. Copilul mic tinde sa preia starea emotionala a celor din jur: daca in jur se rade, rade si el; daca un copil plange, probabil ca toti copiii mici din preajma vor incepe sa planga.

Mai tarziu, intervin in joc alti factori: experientele afective proprii ale subiectului, capacitatea de a cunoaste pe cel de alaturi, disponibilitatea sau indisponibilitatea (indiferenta). Strict legata de intuitie si de disponibilitate, empatia este mai evidenta la femei decat la barbati.

 Edward B. Titchener este insa cel care traduce notiunea de Einfühlung de la grecescul Empathea prin Empathy in 1909 ( en=in, pathos=suferinta sau pasiune) in lucrarea sa „Lectures on the Experimental Psychology of the Thought Processes”. Continuandu-l pe Lipps, Titchener a desemnat prin acest termen un amalgan de ilustratii vizuale si kinestezice prin care anumite experiente perceptive erau posibile.   

Psihoterapeutul Carl Rogers (1902-1987) este cel care a introdus termenul de empatie in practica medicala, preluandu-l din estetica. Pentru Rogers, a fi empatic inseamna „a percepe cadrul de referinta al altuia cu acuratete, cu toate componentele sale emotionale si semnificatiile care-i apartin ca si cum ai fi cealalta persoana, dar fara a pierde din vedere conditia de ca si cum.“ Empatia practica este mai limitata, conditionata de experienta subiectului si de perceptia directa, senzoriala. Empatia estetica este o manifestare la un nivel superior, mai puternic spiritualizat, mai abstracta si mai continua.

Intr-o maniera mai clara si mai simpla de a spune lucrurilor pe nume, Mihail Ralea (1896 – 1964) defineste empatia ca fiind capacitatea oamenilor de a intelege trairile altora. Vasile Pavelcu (1900-1991) completeaza definitia, adaugand ca o consecinta capacitatea de a anticipa comportamentul altora in situatii date.

       

Psihologul Martin L. Hoffman (1982) a descris patru stadii ale dezvoltarii empatie

-        Empatia globala, care presupune imitarea emotiilor celuilalt, se poate observa la varsta de un an

-        Empatia egocentrica, care apare la copiii cu varsta cuprinsa intre 12 si 18 luni, se caracterizeaza prin diferentierea emotiilor celuilalt, dar oferirea unor solutii egocentrice;

-        Empatia pentru emotiile celuilalt vine cu cresterea in varsta, astfel incat copiii discrimineaza mai subtil intre emotii si actioneaza mai putin egocentric la raspunsul lor;

      –    Empatia pentru conditiile vietii celuilalt, care apare in copilaria tarzie sau inceputul adolescentei, cand acestia raspund la conditia generalizata a celuilalt, si nu doar la situatia imediata in care sentimentele sunt exprimate.

     Empatia si simpatia

Empatia este diferita de simpatie, mila si contagiune emotionala. Preocuparea empatica este sentimentul de compasiune pentru alte persoane, dorinta de a ii vedea mai fericiti.

Simpatie este o stare emotionala constienta, constand in „a simti cu", pe cand empatia inseamna „a simti in", a tinde spre, a trai viata afectiva a altuia.

Exista o distinctie clara intre cele doua concepte, care suna similar: 

·Empatie: abilitatea de a intelege, percepe si simti emotiile sau durerea unei alte persoane.

·Simpatie: tendinta de a-i ajuta pe ceilalti pentru a preveni sau diminua suferinta lor.

Intelesul empatiei este cel de co-traire, intersimtire, intelegere prin experiente comune impartasite.

 In cadrul teoriilor feministe se insista in multe cazuri asupra aspectelor afective ale empatiei („Stiu ce simti”), cu referire la alta persoana sau alte persoane care au trecut prin aceleasi tipuri de experiente.

Empatia este o forma de cunoastere care  nu solicita „inclinatia”, emotia, ci mai degraba intelegerea experientei traite intr-un alt chip decat cea pur teoretica.

Capacitatea unui om politic de a stabili empatie intre el si electorat este un prim pas spre succes. Aceasta empatie, reala sau disimulata, ii creeaza un statut favorabil in mintea fiecarui elector vizat. Intr-un stat cu o cultura democratica, empatia poate echilibra lipsa unor alte trasaturi, precum competenta.

Empatia este o modalitate de cunoastere intuitiva. Este un mod de comunicare (mai ales, de receptare) afectiva. Este acel fel in care „stim ce e in sufletul celuilalt”.

In mod evident, empatia intervine in receptarea artei. Daca depasim faza de decodificare, de identificare a simbolurilor, ceea ce ramane este stare si este o cunoastere empatica.

Empatie si apatie

Empatheia, in limbajul filosofilor antici insemna intelegerea suferintei celuilalt, ca si cum as fi in locul lui; nu presupune trairea acelei emotii ci intelegerea si eventual descrierea ei in cuvinte. Termenul apatheia are o conotatie pozitiva in lumea antica; este chiar idealul mai multor curente filosofice. Crestinismul monahal face din nepatimire, desprindere de patimi, telul caii spirituale crestine. Evagrie Ponticul, un ascet din secolul al IV-lea, descrie atat apatheia cat si empatheia in Cuvant despre rugaciune : “124. Monah este acela care s-a despartit de toti si se impaca cu toti./125. Monah este cel ce se socoteste pe sine una cu toti, deoarece i se pare ca se vede pe sine necontenit in fiecare.” Intre empatie si apatie nu este opozitie, la Evagrie, ci doar o deosebire de grad: apatia este starea finala, stabila, desavarsita, empatia este o miscare a sufletului spre desprinderea de patimi, instabila, nedesavarsita. Evagrie Ponticul este printre ultimii care foloseste termenul empatie in intelesul antic. In limba greaca noua empatheia capata un sens mult diferit: a fi purtat de patima, sau chiar a nutri sentimente negative puternice fata de o alta persoana. Apatheia care continua sa fie folosit in sensul sau antic pana la sfarsitul Evului Mediu, cade sub atacul combinat al filosofiei empiriste si a ideologiei anticlericale si capata conotatia, mai degraba peiorativa, de lipsa de reactie, lipsa de vointa.

Stimularea inteligentei emotionale este foarte utila in relatia parinte-copil.  Acei copii care sunt tratati cu afectiune si intelegere de catre parinti, devin la randul lor mult mai afectuosi, isi exprima usor sentimentele, sunt mult mai stapani pe emotiile lor si sunt mai abili in relatiile sociale

Cum se intampla ca o persoana cu coeficient de inteligenta ridicat sa aiba performante in cariera sau in viata mai scazute decat o persoana cu coeficient de inteligenta mediu?

Cercetarile psihologice arata ca responsabila de aceste diferente este inteligenta emotionala. Aceasta implica, la randul ei, mai multe dimensiuni precum constiinta propriilor emotii si increderea in sine, autocontrolul, motivarea, empatia si o buna capacitate de interactiune sociala. Intrucat abilitatile emotionale sunt atat de importante in performanta profesionala si in viata de zi cu zi, fiecare persoana ar trebui sa exerseze anumiti pasi in antrenarea inteligentei emotionale. Astfel, pentru constientizarea propriilor emotii, persoana trebuie sa fie capabila sa-si recunoasca si sa-si denumeasca starile si sentimentele si sa poata identifica cauza lor. Controlul asupra emotiilor presupune, mai departe, cresterea tolerantei la frustrare, exprimarea furiei fara a recurge la agresiune externa sau la autoagresiune (autoagresiunea poate viza abuzul de tutun, alcool si droguri) si sporirea increderii in sine (motivarea personala).

Numerosi au fost cei care au vorbit despre faptul ca succesul nostru social si profesional depinde in masura deloc nesemnificativa (si) de altceva decat de “capacitatea de a intelege usor si bine, de a sesiza ceea ce este esential, de a rezolva situatii sau probleme noi pe baza experientei acumulate anterior; desteptaciune” (definitia inteligentei, conform DEX). Acest altceva este inca difuz, denumit si explicat in multe feluri, insa un lucru este deja destul de clar si unanim acceptat: acest altceva conteaza mai mult decat credem!

    

Starea de empatie se insereaza cu necesitate in procesul cunoasterii interumane, fiind adesea conditia necesara intelegerii psihologice a oamenilor, a comportamentului lor prezent, ca si a celui asteptat. Empatia nu este subordonata caracteristicilor pozitive sau negative specifice relatiilor cu celalalt, ea le precede, le depaseste, le contine.

· Functia cognitiva: rezulta din faptul ca prin transpunerea psihologica in sistemul de referinta al altuia se realizeaza un act de cunoastere empirica a partenerului, act utilizat cu sau fara intentie de orice persoana in relatia interpersonala.

· Functia anticipativa a empatiei: rezulta nemijlocit din functia cognitiva si presupune efectuarea unei predictii corecte a posibilului comportament al partenerului si implicit o anticipare a strategiei de comportament al celui ce empatizeaza.

· Functia de comunicare: rezulta din nevoia de empatie coroborata de cele mai multe ori cu nevoia de dialog, cu schimbarea temporara a propriei perspective cu a celuilalt, ca o conditie a unei benefice comunicari interpersonale.

· Functia de contagiune afectiva a empatiei: rezulta din implicatiile nivelului de apropiere a eului cu partenerul prin care procesul de punere temporara in situatiile celuilalt atrage dupa sine, fie chiar si prin apelarea la simpatie, un proces de contaminare a starii celuilalt.

· Functia performantiala: rezulta din faptul ca in anumite imprejurimi de viata sau profesiuni empatia preia ipostaza de insusire psihica, devenind aceea abilitate de a favoriza realizarea cu succes la nivel supramediu a unei activitati ce implica relatii interpersonale.

Albert Mehrabian sustine ca un om inteligent emotional –empat – este acela capabil de:

·perceperea curata (dreapta), ordonata a emotiilor personale si ale altora

·a raspunde cu emotia si comportarea adecvata (realist, nedistorsionat, adaptat) la situatiile variate de viata

·implicarea intr-o relatie interpersonala, avand capacitatea de a exprima onest emotiile, echilibrat, aratand consideratie si respect

·alegerea muncii (indeletnicirii) care aduce satisfactie emotionala, evitand amanarea, dubiile si nerealizarile

·capacitatea de a lucra echilibrat si de a se recreea, relaxa in viata

Conform dictionarului Oxford, empatia inseamna “capacitatea de a se identifica mental (si astfel de a intelege in intregime) cu o alta persoana sau obiect contemplat”. Cu alte cuvinte, reprezinta capacitatea de a identifica si de a intelege situatia, emotiile, nevoile si motivele altuia; capacitatea de a “ne pune in situatia celuilalt”, de a vedea lumea “prin ochii altuia”. A fi empatic inseamna a deveni constient de emotiile pe care altul le simte si despre cum ii afecteaza acestea perceptiile. A fi empatic NU inseamna sa fim de acord (in acord) cu felul in care celalalt percepe lucrurile, ci inseamna sa fim capabili sa intelegem cum este sa traiesti ceea ce traieste el.

Empatic este acela care poate purta pentru o clipa “ochelarii” altuia, ajungand astfel sa poata intelege cum se vad lucrurile prin acei “ochelari”. Aceasta intelegere este esentiala in construirea si mentinerea relatiilor cu ceilalti.

“Ca sa ne putem intelege empatic unii pe altii, ar trebui mai intai sa ne acordam pe frecventa vibratiilor mentale ale celuilalt, renuntand pe moment la propria noastra frecventa.” Swami Shivananda

  by KrysTyna

                                                                                                              

           

Subconstientul

Marele secret al tuturor geniilor din toate epocile este capacitatea extraordinara de a intra in contact cu puterile subcostientului lor si de a le folosi corespunzator.

Mintea este impartita in 3 categorii: mintea subconstienta,mintea constienta si mintea supraconstienta.

Mintea subconstienta controleaza  mintea constienta. Mintea constienta ia decizii desi asculta de mintea subconstienta,iar mintea supraconstienta este Sinele Superior care controleaza totul.

Dezvoltarea puterii minti inseamna dezvoltarea  constientului  si a  subconstientului. Daca constientul asculta de subconstient, la randul lui subconstientul asculta de Suflet si Sinele Superior cu are se afla in contact.

Daca ansamblul Trup-Minte-Suflet se afla in armonie atunci omul este in echilibru,este sanatos si fericit, in caz contrar omul se imbolnaveste, sufera  si experimenteaza anumite “obstacole”.

Subconstientul dispune de o putere nesfirsita. El ne inspira, ne conduce si readuce in constient toate numele, faptele si scenele pastrate in adincurile gindurilor noastre. . Secretul propriu-zis al acestui fenomen ramine ascuns chiar celei mai agere priviri a celui mai destept om. Subconstientul controleaza toate fenomenele vietii si functiile organismului. El cunoaste solutia oricarei probleme.

Orice ginduri, convingeri, pareri, teorii sau dogme imprimam adinc si pe durata mare subconstientului, ele se vor realiza si vor face parte din viata noastra. Orice intiparire in suflet isi va gasi, mai curind sau mai tirziu, expresia reala. Viata are doua parti, cea stiuta si cea nestiuta (subconstienta), cea vazuta si cea nevazuta, lumea gindurilor si conturarea lor materiala.

Fiecare gind este preluat de creier, care este organul spiritului constient. De indata ce spiritul obiectiv, respectiv spiritul constient, preia un gind, acesta este transmis mai departe plexului solar, care este socotit creierul. Acolo se dezvolta gindurile si ideile, activitatea reala care se manifesta in evenimentele din viata noastra.

Indiferent daca omul este complet treaz ori in somnul cel mai adinc, neobositul subconstient conduce fara intrerupere, complet independent de constient, toate functiile vitale importante ale organismului. Astfel, in timpul somnului, inima continua sa bata ritmic, plaminii nu contenesc sa alimenteze singele cu oxigen proaspat. Barba creste continuu, indiferent daca dormim sau sintem activi. Ochii, urechile si celelalte simturi sunt treze si gata de a functiona si in timpul somnului.

Stim deja ca:Mintea noastra este 99% subconstienta

--intr-o secunda prin urechile tale intra miliarde de sunete Si totusi esti constient doar de cateva zeci sau sute, adica esti constient de o parte infima de informatii. Unde sunt celelalte informatii?

--daca in camera ta in acest moment este o musca care zboara, mintea ta subconstienta aude acel zumzet, chiar daca acum tu constient nu il auzi.

 Avem filtre in mintea noastra care nu ne lasa sa innebunim din cauza cantitatii enorme de informatii. Selectezi in mintea subconstienta tot ceea ce nu te pune in pericol si pur si simplu nu lasi sa iasa la suprafata informatiile care nici nu te pun in pericol, dar nici nu te ajuta.

Exista in tine o parte care stie ca 99% e ascuns si magic in jurul tau. Acea parte este cea care are nevoie de spiritualitate, care cauta mai mult decat vedem cu ochii si auzim cu urechile.

„Invatarea reprezinta reamintirea a ceea ce ai invatat odinioara.” zicea un  filozof odata.

Subconstientul tau are o memorie perfecta si este depozitul tuturor gandurilor, sentimentelor, experientelor si cunostintelor acumulate. Toate evenimentele si sentimentele traite si de care ai fost constient pe durata unei vieti sunt inregistrate in mintea ta. Reamintirea vietilor tale trecute este un proces natural care implica 3 conditii: -dorinta de a cunoaste;

             - increderea ca esti pregatit, dornic si in stare sa cunosti

             - credinta ca ceea ce vei cunoaste iti va trezi amintirile prezente si-ti va permite sa iti amintesti vietile anterioare.

Toate amintirile pe care le chemi in minte apar din motive foarte importante, pentru a te ajuta in viata ta prezenta. Ele ies la suprafata pentru a-ti oferi discernamantul si raspunsurile necesare intelegerii a ceea ce simti in cadrul relatiilor in care esti implicat si cu ajutorul lor, iti poti explica situatii si evenimente din viata ta actuala. Te ajuta sa devii constient de modul in care faptele si experientele tale prezente sunt legate si determinate de evenimentele petrecute in vietile anterioare si iti aduc o intelegere clara a influentei lor asupra vietii tale prezente. Ele iti apar pentru a te ajuta sa inveti lectiile vietii, sa-ti echilibrezi karma si pentru a te sprijini in evolutia ta spirituala.

Cum functioneaza subconstientul?

De fiecare data cand te reincarnezi, te nasti cu un corp si cu un creier nou, care au scopul sa-ti permita sa functionezi in lumea fizica.  Subconstientul tau, care contine toata cunoasterea sufletului tau, este incorporat in noul tau corp fizic, impreuna cu toate amintirile vietilor tale anterioare.

Mintea constienta se concentreaza asupra gandurilor si ideilor concrete si este condusa de procesele gandirii si intelegerii logice. Activitatea Beta(mintea constienta) este limitata de cantitatea de informatii pe care le poate primi si prelucra in unitatea de timp. Ea se margineste la a prelucra informatii referitoare la organizarea si analizarea sentimentelor si experientelor. Scopul ei este de a asigura functionarea corpului fizic si de a-l ajuta sa treaca prin experientele incarnarii prezente, strict in cadrul dimensiunii fizice.

Subconstientul (Alfa) constituie energia de alimentare; ea contine toate amintirile vietilor trecute si o alimenteaza pe Beta de fiecare data.

Mintea subconstienta se concentreaza asupra Adevarului interior si cunoasterii si-si concentreaza activitatea pe primirea si prelucrarea informatiilor, atat fizice, cat si spirituale. Alfa  detine secretele subconstientului in materie de imagini si de imaginatie, intuitie si constienta, emotii, vise si amintiri. Alfa prelucreaza o cantitate nelimitata de informatie pentru a o integra in contextul foarte complicat al constientei. Alfa are drept scop obtinerea unui nivel tot mai inalt de cunoastere si ne ajuta sa intelegem toate experientele prin care trecem in viata noastra fizica.

Subconstientul este complet dependent de influenta constientului, atit ziua cit si noaptea. El este activ in mod permanent. El ne construieste corpul si il intretine, fara sa putem remarca aceasta activitate tacuta.

Trebuie mai intii sa ne convingem constientul ca soarta ne-a pregatit numai ceea ce este bun si, atunci cind gindurile ni se dirijeaza numai spre bine, frumos, nobil si drept, le vom primi. Indreptindu-ne gindirea constienta asupra unui domeniu exclusiv pozitiv, subconstientul va fi permanent preocupat sa exteriorizeze si sa materializeze aceste ginduri. Ca o conducta care da forma suvoiului de apa ce curge prin ea, tot asa felul obisnuit de a gindi ne determina sensul si directia vietii. Putem spune cu deplina convingere: Puterea nesfirsita de vindecare a subconstientului imi strabate intreaga fiinta: ea se intruchipeaza vizibil prin armonie, sanatate, pace, prietenie si belsug material.

Anumite emotii si evenimente vor reactiva amintiri ale vietilor anterioare in care ai trecut prin emotii sau evenimente similare. Iti amintesti in mod spontan de ceva atunci cand o situatie din prezent are ceva asemanator cu o experienta din viata trecuta.

Oamenii cu care ai impartit o viata trecuta pot de asemenea sa aiba amintiri spontane, atunci cand sentimentele pe care le ai acum fata de ei sunt direct influentate de emotii din vietile trecute. Reactia ta fata de relatia respectiva poate declansa imagini ale evenimentelor petrecute impreuna mai inainte. Semnificatia acelei amintiri in raport cu experienta actuala reprezinta elementul de stimulare a memoriei.

Mintea subconstienta isi aminteste evenimentele importante  mai usor si cu mai multa precizie decat celelalte.  Daca exista un motiv special pentru care trebuie sa-ti amintesti ceva, atunci amintirea va tasni brusc la suprafata.  O implicare emotionala mai puternica fata de amintirea respectiva favorizeaza si ea aparitia mai rapida a amintirii, chiar daca ea s-a petrecut acum trei sute de ani si nu saptamana trecuta. Subconstientului tau nu ii pasa de timp. Aste e treaba starii Beta(a mintii constiente).

Daca amintirile vietilor trecute afecteaza in mod direct un anumit aspect al vietii tale emotionale in care tocmai esti puternic implicat, sau au de-a face cu karma pe care esti pe cale sa o echilibrezi, ele pot tasni/iesi cu putere la suprafata intr-o maniera dramatica

Amintirile acestea iti vor explica modul in care evenimente si emotii din aceasta viata isi au originea in vietile anterioare.

Cand incerci pentru prima data sa-ti amintesti vietile trecute sau sa gasesti informatii care nu sunt in mod clar asociate cu alte evenimente, subconstientul va incepe o munca de cercetare sistematica in vederea reconstituirii evenimentelor si emotiilor din jurul acestei amintiri pentru a o aduce la suprafata.

Cand a fost localizata amintirea centrala, primele care sunt scoase la iveala sunt aspectele emotionale, apoi evenimentele direct legate de acea amintire.

Cand vorbim despre subconstient este o situatie similara cu aceea in care un cuvant iti „sta pe limba”, dar nu-l poti rosti. Atunci cand nu te mai straduiesti sa ti-l reamintesti si iti indrepti atentia spre altceva, cuvantul iasa la suprafata cand te astepti mai putin. El apare pentru ca l-ai lasat deoparte cu gandul ca ti-l vei reaminti mai tarziu.

Este valabil si pentru amintirile vietilor anterioare. Subconstientului nu ii place sa fie bruscat sau grabit si poate fi foarte sensibil fata de modul in care incerci accesul la amintirile vietilor trecute.

“Orice plantam in mintea noastra subconstienta si ingrijim prin repetitie si emotii va deveni intr-o zi realitate” ~ Earl Nightingale

Mintea subconstienta este o camera de depozitare cu capacitate nelimitata; toate amintirile, experientele din trecut, cele mai profunde credinte, absolut tot ceea ce ti s-a intamplat se stocheaza in mod permanent. Mai simplu, subconstientul este acea parte din tine ce este in afara constientei tale si care creaza programe automate pentru a face functionarea in viata mai usoara, fara a avea nevoie sa iti concentrezi atentia pe tot ceea ce faci.

Neurostiinta a recunoscut ca subconstientul controleaza 95% din viata noastra. Primii sase ani de viata sunt cei in care mintea subcontienta este programata, iar puterea acesteia este mult mai mare decat cea a mintii constiente.

Sarcinile ei sunt acelea de a asigura ca raspunzi exact in modul in care ai fost programat. Mintea ta subconstienta face ca tot ceea ce spui si faci sa se incadreze intr-un model care sa fie in acord cu propria imagine de sine, a propriului “program master”. De aceea este atat de important sa filtrezi ceea ce este incorporat in ea

Subconstientul nostru este ca un tovaras intelept si plin de dragoste, care ne insoteste in orice moment, peste tot. Sa credem cu toata inima ca fortele sale ne insufletesc, ne lumineaza si ne complesesc cu binefaceri.

Reprogramarea gandirii conditionate-Daca mintea subconstienta este atat de puternica, cum se poate reprograma pentru a face schimbari pozitive in viata; sa reprogramam gandirea conditionata care ne poate tine departe de la a ne trai viata pe care intotdeauna ne-am dorit-o. Gandurile noastre au puterea de a se manifesta in realitate.

Subconstientul, care a inregistrat din primele zi de viata si pana astazi o gramada de informatii care s-au transformat in ganduri si credinte,   ne guverneaza viata. Bun sau prost, e scenariul tau si felul in care il joci, tine doar de nivelul tau de evolutie.

Nu întrebuinţa niciodată formulări interioare de forma: "nu am mijloace" sau "îmi este imposibil" sau"niciodată n-am să pot" în care să crezi, complăcându-te să-ţi accentuezi aparenta fatalitate prin aceste afirmaţii paralizante. Subconştientul te va asculta şi va crea prompt premizele pe care doar tu le-ai gândit aducându-le din domeniul posibilităţii la o realizare efectivă. Astfel, la propria ta comandă chiar subconştientul va face ca într- adevăr să-ţi lipsească posibilităţile sau mijloacele de a realiza sau obţine ceea ce urmăreşti. Căută să te convingi că totul este posibil prin angrenarea puterii nelimitate a mentalului tău de a comanda subconştientului. Realizează însă că, deşi totul îţi este posibil, nu orice îţi este permis (în sensul că nu trebuie să încalci niciodată legile naturale ale firii). Adevărul acestor afirmaţii, fără urmărirea verificării personale şi directe a realităţii lor, nu este decât un sfert de adevăr.

Subconştientul propriu controlează toate funcţiile vitale ale corpului tău, el cunoaşte deja răspunsurile şi soluţiile la toate problemele existente, dar nu te va ajuta eficient decât dacă va fi solicitat în acest sens. El este un servitor atotputernic care nu poate avea iniţiative atâta timp cât mentalul nu-i da dispoziţii să acţioneze în acest sens.

O modalitate simplă de edificare: înainte de a adormi, propune spre rezolvare, în imagini clare şi ferme, o anumită problemă subconştientului, şi ulterior, odată cu răspunsul, vei avea proba formidabilei sale puteri.

Hrăneşte-ţi zi de zi inima cu o bunăvoinţă fără limite pentru tot ceea ce trăieşti şi vei constata cum se dezvolta în tine o bucurie imensa pe care o vei revărsa sub formă de iubire faţă de tot ceea ce te înconjoară.

Subconştientul tău este mereu acelaşi şi nu îmbătrâneşte niciodată. EL este în afara timpului şi de aceea este considerat etern. EL face parte din Fiinţa Universală a Macrocosmului şi deoarece nu s-a născut niciodată, nici nu va muri vreodată.

Bătrâneţea nu este atât de mult legată de trecerea anilor cât mai ales de trezirea şi explorarea conştientă a imenselor resurse latente ale subconştientului, urmărindu-se transmutarea şi focalizarea acestor puteri pentru a trăi o viaţă plenara şi fericită.

VIAŢA este un nume pe care îl dăm unei miraculoase puteri invizibile pe care în majoritatea cazurilor nu o înţelegem din punctul de vedere al complexităţii ei infinite.

Răbdarea, stăpânirea de sine,bunătatea, blândeţea, iertarea dragostea, abnegaţia, bunăvoinţă, credinţă de nezdruncinat, bucuria, înţelepciunea, fericirea, încântarea, înţelegerea, toate aceste calităţi sublime nu îmbătrânesc niciodată. Cultivă-le, exprimă-le, amplifică-le, rafinează-le şi vei putea rămâne tânăr atât cu spiritul cât şi cu trupul, radiind cu întreaga fiinţă o fermecătoare perfecţiune.

Îmbătrâneşti mult mai repede şi te ofileşti în mod penibil atunci când te închistezi în prejudecăţi aberante şi încetezi să mai visezi. Îmbătrâneşti ca prin farmec atunci când eşti irascibil, suspicios, egoist, răutăcios, certăreţ, gelos, deznădăjduit. Umple-ţi întreaga fiinţă de adevărul cunoaşterii ultime, iradiază misterioasa lumina a iubirii şi atunci VEI FI TINEREŢEA care se va manifesta nestăvilita prin tine.

Realizează cât mai des că eşti o fiinţă cu misterioase posibilităţi nelimitate. Convinge-te că eşti un Copil al Eternităţii. Gândeşte-te că eşti minunat.SRegula de baza: nu iti lasa mintea invadata de lucruri marunte

Cand iti lasi mintea sa se gandeasca doar la problemele tale de zi cu zi si sa nu vada nimic superior in viata ta, atunci mintea o sa slabeasca relatia cu subconstientul.

Mintea nu sta niciodata linistita daca are un obiectiv, daca ai dorinte. Dorintele tale sunt tot timpul legate de viitorul tau. Asa ca mintea se duce spre viitorul tau tot timpul.E suficient sa nu lasi sa stagneze in minte un gand negativ, ca sa poti sa evoluezi si sa te transformi.

Mintea este un fel de oglinda. Cand te gandesti la ceva pozitiv, tu te identifici cu acel gand si preiei informatii in tine din acel lucru pozitiv. Cand te gandesti la ceva negativ, slab, atunci preiei din acel lucru negativ informatii.

Concluzia mea este ca prefer sa caut tot timpul in spatele actiunilor mele acele motive superioare, spirituale, altruiste care sa imi tina mintea hranita cu ganduri superioare, benefice.

Ma ghidez dupa instinct si imi ascult subconstientul pentru ca stiu ca orice alegere  va face Sinele  meu pentru mine va fi una benefica si extraordinara pentru mine cea care sunt azi, aici!

by KrysTyna (sursa internet/carti)